Medicina de recuperare este un demers terapeutic complex medical, social și educațional care folosește o mare varietate de agenți fizici și de metode terapeutice cu scopul de a restabili echilibrul funcțional al organismului.

Elongația cervicală este o tehnică nonchirurgicală realizată de către kinetoterapeuții profesioniști, folosită pentru decompresia vertebrală.

Decompresia cervicală intenționează să diminueze forțele ce fixează articulațiile vertebrale în poziții dureroase, cu amplitudine de mișcare redusă, musculatură rigidă și discuri intervertebrale tasate cu nucleul deshidratat.

Un disc bine hidratat presupune și un înveliș fibros elastic și capabil să preia și să frâneze forțele mișcărilor corpului într-un mediu supus gravitației, exact ca un tampon. Când își pierde din volum prin deshidratare mecanică sau cronică, nucleul pulpos permite vertebrelor o poziție mai apropiată una de cealaltă. Astfel, la înclinări și aplecări marginile corpurilor vertebrale se vor apropia prea mult și vor pensa învelișul fibros al discului nenatural de mult, astfel, debutând discopatia.

La rotații, vertebrele torsionează discurile. Torsiunea nu este punctul forte al discurilor, mai ales din poziție șezândă sau aplecată.

Discul se reface natural în timpul somnului când gravitația nu mai acționează perpendicular pe axul longitudinal coloanei. Atunci, scade tonusul muscular și vertebrele nu mai sunt atât de strânse. Fără acțiunea musculară apare o diferență de presiune între interiorul și exteriorul discului, apa fiind absorbită de nucleu ca de un burete.

Hidratarea face ca nucleul să forțeze depărtarea (milimetrică) a vertebrelor între care stă, alungind în același timp și muschi, ligamente, tendoane și capsula articulară.

Biomecanica vertebro-discală se echilibrează.

Din cauza vârstei, mișcărilor repetitive, pozițiilor îndelungate (birou, volan, în picioare) hidratarea nocturnă nu mai este la fel de eficientă.
Metodele generale de rehidratare constau în repaus, posturare la locul de muncă, mișcare fizică de întreținere, hiperhidratare 3.5 L – 4.5 L apă pe zi și o alimentație ponderată.
Metodele specifice sunt hidrokinetoterapia și elongația vertebrală.

Elongația se face cu ajutorul unui aparat computerizat și al unui sistem de hamuri.

Elongațiile se fac în poziția culcat, pe axul coloanei vertebrale, confortabil, pe o masă de tratament specială, numită sistem de tracțiune, care are un segment mobil ce se deplasează odată cu pacientul, anulând astfel forțele de frecare care apar între corpul pacientului și masă. Forța de tracțiune este aplicată de un dispozitiv computerizat, care poate efectua manevre de tracțiune a coloanei putând fi setat să tragă cu o anumită forță presetată să facă pauze între etapele de tracțiune, să țină forța de tracțiune constantă o anumită perioadă de timp, sau să aplice tracțiunea pe o direcție anume, în funcție de necesitățile fiecărui pacient. Masa de elongații execută cu mare precizie și în mare siguranță totală, toate aceste manevre, ea fiind prevăzută și cu un buton de panică, care poate pune capăt în orice moment a tracțiunii.

Elongația eficientă este aceea la care pacientul se simte odihnit. În acest sens CHATTANOOGA a dezvoltat sistemul SAUNDERS. Saunders Sistem elimină hamul care ținea mandibula și occipitalul pacientului și îl înlocuiește cu un suport ce se folosește de greutatea cu care pacientul își asează capul jos. Pacientul este liber să vorbească dând feedback-ul necesar terapeutului.

Elongația este procedura ce se recomandă în profilaxie, întreținerea și tratarea discopatiilor.
Terapia manuală precede orice elongație vertebrală pentru obținerea rezultatelor dorite.
Elongația vertebrală reprezintă o unealtă indispensabilă a tratamentului complex în recuperarea coloanei vertebrale.

Indicații:

  • discopatie,
  • hernie de disc: cervicală, toracală și lombară,
  • dureri și contracturi musculare,
  • scolioză,
  • cifoză Scheuerman,
  • brahialgii,
  • migrene,
  • hemicranii.

Contraindicați care privesc afecțiuni ale coloanei vertebrale:

  • osteoporoză,
  • unele afecțiuni neurologice
  • tumorile maligne și infecțiile vertebrale,
  • discita (infecția discului intervertebral),
  • fracturile spinale, cifoscolioze importante,
  • boli inflamatorii vertebrale și contraindicații care țin de alte afecțiuni interne cum sunt: hipertensiunea arterială necontrolată,
  • insuficiența cardiacă,
  • anevrisme, tulburări de ritm cardiac,
  • afecțiuni ale arterelor carotide sau vertebrale,
  • sarcina, afectiuni abdominale și din sfera psihiatrică.
  • copii, persoanelor care au depășit vârsta de 60 ani.